MihaiGhidul creat de

Mihai
MihaiGhidul creat de

Vizitarea obiectivelor turistice

Sursă foto: © Yuliia Yurasova În orașul Suceava au existat două dintre cele mai importante cetăți medievale din Moldova. Este vorba despre Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Șcheia. Acestea datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea și au fost ridicate de către domnitorul român Petru al II-lea Mușat, pentru a servi drept centre de apărare împotriva invaziei otomane. Cetatea de Scaun a Sucevei, cunoscută și ca Cetatea Sucevei, a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 și în urmă cu câțiva ani a intrat într-un proces de renovare. În prezent, aceasta poate fi vizitată de turiști. Puteți descoperi mai multe lucruri interesante despre acest obiectiv turistic de pe Wikipedia. În schimb, din Cetatea Șcheia, cunoscută și ca Cetatea din Apus, nu se mai pot observa decât niște ruine acoperite de pământ și iarbă.
14 명의 현지인이 추천하는 곳
Suceava Fortress
Aleea Cetății
14 명의 현지인이 추천하는 곳
Sursă foto: © Yuliia Yurasova În orașul Suceava au existat două dintre cele mai importante cetăți medievale din Moldova. Este vorba despre Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Șcheia. Acestea datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea și au fost ridicate de către domnitorul român Petru al II-lea Mușat, pentru a servi drept centre de apărare împotriva invaziei otomane. Cetatea de Scaun a Sucevei, cunoscută și ca Cetatea Sucevei, a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 și în urmă cu câțiva ani a intrat într-un proces de renovare. În prezent, aceasta poate fi vizitată de turiști. Puteți descoperi mai multe lucruri interesante despre acest obiectiv turistic de pe Wikipedia. În schimb, din Cetatea Șcheia, cunoscută și ca Cetatea din Apus, nu se mai pot observa decât niște ruine acoperite de pământ și iarbă.

Vizitarea obiectivelor turistice

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți. Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651 și fiind formată din 5 obiective:[1][2] Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.01; Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02; Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03; Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.04 și Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.[3]
13 명의 현지인이 추천하는 곳
수세비타 수도원
169 DN17A
13 명의 현지인이 추천하는 곳
Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți. Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651 și fiind formată din 5 obiective:[1][2] Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.01; Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02; Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03; Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.04 și Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.[3]

Vizitarea obiectivelor turistice

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți. Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651 și fiind formată din 5 obiective:[1][2] Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.01; Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02; Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03; Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.04 și Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.[3]
Voroneț
Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți. Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651 și fiind formată din 5 obiective:[1][2] Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.01; Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02; Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03; Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.04 și Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.[3]

Vizitarea obiectivelor turistice

Imaginea de ansamblu a Muzeului Satului Bucovinean reflectă organizarea și activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura vernaculară a gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile, meseriile și meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina.  Alături de gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de-a lungul ulițelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotnița Vama, crâșma Șaru Dornei și școala Securiceni. Pe valea pârâului care străbate muzeul sunt amplasate instalațiile tehnice hidraulice: moara Mănăstirea Humorului, piua de sumane, daracul pentru prelucrarea lânii. Meseriile și meșteșugurile sunt reprezentate în ateliere dotate cu inventarul specific fiecărui meșteșug, aici putându-se demonstra și învăța tehnicile de lucru tradiționale, fiind folosite ca ateliere-școală pentru copii sau turiști. Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care  respectă particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o varietate de tipuri; mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene. Inedit pentru muzeu este reprezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea și înmormântarea, precum și ritul de integrare care este nunta. Interesul pe care acest tip de muzeu îl relevă are la bază câteva elemente definitorii: expunerea într-un mediu natural, autenticitatea și originalitatea exponatelor, tehnicile de construcție diferite și elementele decorative specifice cu valoare de simbol, recreerea unui mod de viață tradițional, valoarea de document în scop educațional, expunerea colecțiilor etnografice cât mai aproape de utilitatea obiectului în context și nu doar ca obiect de muzeu, permite vizitatorului înțelegerea și valorizarea tradițiilor Bucovinei.
7 명의 현지인이 추천하는 곳
Bucovina Village Museum
Aleea Cetății
7 명의 현지인이 추천하는 곳
Imaginea de ansamblu a Muzeului Satului Bucovinean reflectă organizarea și activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura vernaculară a gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile, meseriile și meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina.  Alături de gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de-a lungul ulițelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotnița Vama, crâșma Șaru Dornei și școala Securiceni. Pe valea pârâului care străbate muzeul sunt amplasate instalațiile tehnice hidraulice: moara Mănăstirea Humorului, piua de sumane, daracul pentru prelucrarea lânii. Meseriile și meșteșugurile sunt reprezentate în ateliere dotate cu inventarul specific fiecărui meșteșug, aici putându-se demonstra și învăța tehnicile de lucru tradiționale, fiind folosite ca ateliere-școală pentru copii sau turiști. Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care  respectă particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o varietate de tipuri; mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene. Inedit pentru muzeu este reprezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea și înmormântarea, precum și ritul de integrare care este nunta. Interesul pe care acest tip de muzeu îl relevă are la bază câteva elemente definitorii: expunerea într-un mediu natural, autenticitatea și originalitatea exponatelor, tehnicile de construcție diferite și elementele decorative specifice cu valoare de simbol, recreerea unui mod de viață tradițional, valoarea de document în scop educațional, expunerea colecțiilor etnografice cât mai aproape de utilitatea obiectului în context și nu doar ca obiect de muzeu, permite vizitatorului înțelegerea și valorizarea tradițiilor Bucovinei.

Vizitarea obiectivelor turistice

Munții Rarău fac parte din Munții Bucovinei și se întind pe o parte a județului Suceava. Turiștii vizitează acești munți, nu foarte înalți (altitudinea lor maximă, de 1.650 m, este atinsă în Vârful Rarău), datorită frumuseții peisajelor lor. Pentru că munții sunt formați în principal din conglomerate și calcare, aceștia prezintă formațiuni de relief spectaculoase ca și aspect. Printre cele mai cunoscute atracții turistice naturale de aici sunt: Pietrele Doamnei, Popii Rarăului, Piatra Șoimului, Codrul Secular Slătioara, Cheile „Moara Dracului” și Peștera Liliecilor. Descoperiți mai multe lucruri interesante despre Munții Rarău
7 명의 현지인이 추천하는 곳
Rarău
7 명의 현지인이 추천하는 곳
Munții Rarău fac parte din Munții Bucovinei și se întind pe o parte a județului Suceava. Turiștii vizitează acești munți, nu foarte înalți (altitudinea lor maximă, de 1.650 m, este atinsă în Vârful Rarău), datorită frumuseții peisajelor lor. Pentru că munții sunt formați în principal din conglomerate și calcare, aceștia prezintă formațiuni de relief spectaculoase ca și aspect. Printre cele mai cunoscute atracții turistice naturale de aici sunt: Pietrele Doamnei, Popii Rarăului, Piatra Șoimului, Codrul Secular Slătioara, Cheile „Moara Dracului” și Peștera Liliecilor. Descoperiți mai multe lucruri interesante despre Munții Rarău

Vizitarea obiectivelor turistice

Chilia lui Daniil Sihastrul este o altă atracție turistică a județului Suceava. Aceasta se află în apropierea satului Putna și reprezintă o grotă săpată într-o stâncă, în care a trăit cuviosul Daniil Sihastrul. El este un sfânt român care a trăit în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Cunoscut inițial sub numele de David, acesta era un renumit ieromonah, foarte căutat de către creștini pentru harul său monahal. Legendele locului spun că grota în care s-a retras călugărul, după ce a îmbrăcat schima cea mare (n.r. ultima treaptă a călugăriei) și a luat numele de Daniil, a fost sculptată chiar de către el, cu o daltă. Aceasta este formată din patru încăperi: pronaos, naos, altar și chilia (aflată sub paraclis). Aflați mai multe despre acest obiectiv turistic de Wikipedia.
His cell Daniil Sihastrul
Chilia lui Daniil Sihastrul este o altă atracție turistică a județului Suceava. Aceasta se află în apropierea satului Putna și reprezintă o grotă săpată într-o stâncă, în care a trăit cuviosul Daniil Sihastrul. El este un sfânt român care a trăit în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Cunoscut inițial sub numele de David, acesta era un renumit ieromonah, foarte căutat de către creștini pentru harul său monahal. Legendele locului spun că grota în care s-a retras călugărul, după ce a îmbrăcat schima cea mare (n.r. ultima treaptă a călugăriei) și a luat numele de Daniil, a fost sculptată chiar de către el, cu o daltă. Aceasta este formată din patru încăperi: pronaos, naos, altar și chilia (aflată sub paraclis). Aflați mai multe despre acest obiectiv turistic de Wikipedia.

Vizitarea obiectivelor turistice

Salina Cacica, situată în localitatea suceveană cu același nume, este cunoscută datorită faptului că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură din Europa, ce datează din perioada neoliticului, dar și pentru izvoarele sale cu apă sărată. Exploatările de sare au început în secolul al XVIII, iar de-a lungul timpului salina a devenit accesibilă și pentru turiști. Aici au fost amenajate o capelă romano-catolică și una ortodoxă, dar și impresionantă sală de dans, situată la 37 de metri adâncime, în care au fost săpate în sare trei balcoane. În plus, salina adăpostește și un lac artificial, iar pe pereții ei se pot observa diferite sculpturi precum cea care îi reprezintă pe Adam și Eva.
7 명의 현지인이 추천하는 곳
Salina Cacica
7 명의 현지인이 추천하는 곳
Salina Cacica, situată în localitatea suceveană cu același nume, este cunoscută datorită faptului că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură din Europa, ce datează din perioada neoliticului, dar și pentru izvoarele sale cu apă sărată. Exploatările de sare au început în secolul al XVIII, iar de-a lungul timpului salina a devenit accesibilă și pentru turiști. Aici au fost amenajate o capelă romano-catolică și una ortodoxă, dar și impresionantă sală de dans, situată la 37 de metri adâncime, în care au fost săpate în sare trei balcoane. În plus, salina adăpostește și un lac artificial, iar pe pereții ei se pot observa diferite sculpturi precum cea care îi reprezintă pe Adam și Eva.